Proiectarea schimbării sociale și reprezentările populației despre redistribuire. Efectul migrației, a muncii de acasă și a digitalizării (RedMig), GAR-2019

Proiectul ia în considerare modul în care proiectarea de politici sociale depinde de reprezentările și atitudinile populației. Cu alte cuvinte ne uităm la ce fel de redistribuire consideră românii a fi legitimă și, mai ales, luăm în calcul trei procese majore de schimbare socială ce au redefinit structura socială și piața forței de muncă în ultimele trei decenii: (1) migrația internațională ca factor de schimbare a structurii populației și mai ales de expunere la modele culturale noi, (2) schimbarea pattern-urilor de muncă, având în centrul lor pe de o parte digitalizarea și pe de alta (3) munca de acasă. Mai departe, adăugăm un alt nivel de interes, ca finalitate a mecanismelor pe care ni le propunem să le descriem: satisfacția cu viața. Aceasta este abordată ca indicator final al modului de organizare și orientare a societății.

Întrebarea de cercetare, formulată simplu, este cum se schimbă reprezentările despre redistribuire (welfare attitudes) sub impactul migrației internaționale, al digitalizării, și al muncii de acasă și cum acest lucru se reflectă în bunăstarea subiectivă.

Schematic, propunem o abordare în care două relații de dependență sunt asumate:

Condițiile/contextul >>> atitudinile față de bunăstare >>> satisfacția cu viața

Condițiile pe care le acoperim în acest proiect sunt de trei tipuri:

• a fi migrant, a fi revenit din migrație, a fi în contact cu reveniți/migranți
• a lucra de acasă
• a fi expus la digitalizare în viața profesională.

Practic, discutăm despre indicatori individuali care descriu însă expunerea la contexte specifice, tipice celor în care se schimbă valorile și normele sociale, așa cum argumentăm în partea teoretică a acestei aplicații.