Calitatea vieții în România în contextul schimbării structurii ocupaționale

Scopul general al proiectului este de a oferi o mai bună înțelegere a felului în care contextele sociale și politice din ultimii 30 de ani au influențat calitatea vieții în România. Accentul este pus pe felul în care s-a instituționalizat domeniul de cercetare al calității vieții în România în contextul schimbărilor din perioada tranziției postsocialiste și a perioadei post-aderare la Uniunea Europeană.

Plecând de la principalele teoretizări privind calitatea vieții ne propunem de asemenea să analizăm principalele modalități de măsurare a dimensiunilor calității vieții și a indexurilor compozite. Realizăm un istoric al dezvoltării principalilor indicatori sociali care au apărut din necesitatea completării celor economici. O secțiune separată va fi dedicată României pentru a descrie dezvoltarea indicatorilor utilizați în principal de cercetătorii Institutului de Cercetare a Calității Vieții (a se vedea de exemplu: Mărginean 2004, Mărginean și Vasile 2010, Mărginean și Precupețu 2011, Zamfir și Precupețu 2018). Având în vedere situația complexă de schimbare socială prin care a trecut România, concomitent cu dezvoltarea indicatorilor de calitatea vieții, realizăm o analiză sistematică a principalelor studii academice publicate în România pe această temă. Scopul este acela de a înțelege care sunt principalele tipuri de studii, teoretizări și metodologii utilizate, precum și principalele rezultate și implicațiile lor pentru politici.

Ultima parte a proiectului este dedicată analizei în profunzime a relației dintre statutul socioeconomic al indivizilor și stilul de viață al acestora, argumentul central fiind că înțelegerea acestei relații are implicații majore pentru felul în care înțelegem conceptul de calitatea vieții. Schimbările generate de trecerea de la o economie planificată de stat la o economie de piață de tip capitalist, alături de diminuarea funcțiilor sociale ale statului (Zamfir 2004, Zamfir și alții 2017) au avut ca efect accentuarea stratificării sociale în funcție de criteriul economic. În acest context, utilizând o metodologie calitativă, vom analiza perspectivele subiective ale unor grupuri socioeconomice diferite  referitoare la ideea de bunăstare/viață de calitate în România.