Pentru a înțelege dinamica si dezvoltarea societății contemporane sunt necesare investigații si eforturi analitice profunde. Ea devine din ce in ce mai complexa si impredictibila, atât ca urmare a suprapunerii unor crize diverse (militare, economice, sanitare, sociale, etc), dar si ca rezultat al evoluției exponențiale a noilor tehnologii, dintre care Inteligenta artificiala si forțarea limitelor spațiale provoacă si îngrijorează in egala măsura.
In acest context complex si confuz calitatea vieții de zi cu zi a fiecăruia dintre noi devine un refugiu si o strategie in sine. In cadrul acesteia, religia si-a păstrat un oarecare rol, mai mult sau mai puțin important si influențează comportamentul social si individual al contemporanilor noștri. Măsurarea intensității comportamentului religios si al importantei religiei pentru diferite generații a fost si va rămâne o aspirație si o provocare pentru majoritatea specialiștilor in științele religiei, fie ca vorbim despre teologi antropologi sau sociologi ai religiei.
In anii ’60 – ’70 teoria secularizării însoțea marile si îndrăznețele schimbări sociale care acompaniau zorii bunăstării de după război. Eliberarea de inhibiții si de clișeele trecutului deschidea o noua era (New Age) a dezvoltării omenirii. Atunci, Religia se afla într-o complicata competiție cu modernitatea accelerata a societății si crea impresia ca la un moment dat va fi abandonata, fie sub presiunea curentelor ideologice ateiste din Est fie ca urmare a bunăstării si abundentei capitaliste din West care va face caduca aspirația religioasa. In acel context competițional a fost lansata teoria secularizării religiei in raport cu modernitatea sociala, o teorie îmbrățișată rapid de numeroși specialiști ai faptului religios, si transformata într-o paradigma de investigare si interpretare a realităților sociale. Conform acesteia, într-o interpretare reducționista, religia si aspirațiile spirituale se vor diminua din ce in ce mai mult pana când omul contemporan, care va avea acces la resurse materiale si financiare importante si la cunoștințe științifice superioare, va abandona sistemele de credințe religioase create in decursul secolelor.
Contestarea teoriei secularizării apare însă rapid si e pusa sub semnul întrebării ca urmare a complexității manifestărilor umane motivate religios care nu pot fi ușor măsurate si interpretate. Cu toate acestea, secularizarea religioasa ca paradigma de cercetare, a continuat sa fie frecventata de numeroși cercetători, care au corectat din mers aspectele criticabile ale utilizării ei, propunând diverse moduri de măsurare si interpretare a relației dintre comportamentul si aspirația religioasa si evoluția sociala contemporana. Astăzi fie se considera ca religia este in declin fie ca trece printr-o serie de transformări si mutații structurante, toate aceste ne arata dificilul demers științific de studiu al Religiei.
Termenul de numeros (multiplu – multiple) a început sa fie folosit aproape inflaționist in ultima perioada. Din dorința unor analize științifice cat mai fidele realităților sociale complexe contemporane in raport cu Religia, realități influențate de specificul regional, cultural sau istoric, s-a vorbit inițial despre modernități multiple (multiple modernities), apoi despre secularizări multiple (multiples secularisation), apoi Steve Bruce lansează sintagma de apartenentă religioasa multipla (multiple religious belonging), iar într-o discuție recenta la centrul de Studii al Religiilor de la Harvard subiectul lansat in discuție a fost despre subiectivități multiple ale religiei trăite (multiple subjectivities of lived religion).
Observam așadar faptul ca studierea realităților sociale, din perspectiva faptului religios, rămâne in continuare dificila si supusa aproximărilor. De aceea, identificarea unor semne clare de analiza si măsurare a comportamentelor sociale motivate religios devine si pentru societatea românească o provocare pe care ne propunem sa o exploram cu mai multa atenție. In acest sens am inițiat o serie de dezbateri in cadrul ICCV care sa ne ajute sa înțelegem mai ușor importanta, rolul si ponderea sistemelor de credințe religioase pentru calitatea vieții contemporanilor noștri. Vom încerca sa analizam mai atent faptul religios contemporan in Romania, ancorându-ne permanent in atmosfera științifică a cercetărilor internaționale. Preocuparea principala pentru dezbaterea noastră de acum este sa înțelegem cum măsurăm fenomenul secularizării religioase in contextul crizelor sociale multiple?
Dr. Laurențiu TĂNASE
Program dezbatere internațională
Multiple Religious secularizations and contemporary social crises
- miercuri 26 Aprilie 2023, sala 2374, et.2. ICCV, Clădirea Academiei Romane, Str. 13 Septembrie nr 13. –
Evenimentul se va desfășura in limba romana dar invitații din străinătate vor prezenta analizele lor in limba engleza. Nu se asigura traducere in limba romana. Așadar, participarea la aceasta dezbatere necesita cunoașterea si utilizarea atat a limbii romane cat si a limbii engleze.
8.30 – 9.00: Sosirea si înregistrarea participanților
9.00 – 9.30 : Cuvânt de Salut si bun venit adresat de directorii Institutelor co-organizatoare:
– Acad. Cătălin ZAMFIR, ICCV
– Dr. Eugen CIURTIN, IHR
9.30 – 10.45: Prezentarea problematicii dezbaterii si a modului de desfășurare a lucrărilor:
– Dr Laurențiu TANASE, ICCV: Modernități multiple, secularizări multiple; o provocare pentru cercetare
– Dr Alexis ARTAUD DE LA FERRIÈRE: Paris, France: Religion, multiple secularisation and social crises (engl.); Q&A
10.45 – 12.00: – Dr Gergely ROSTA, Budapest, Hungary: Religious multiple secularizations in contemporary regional context (engl.) Q&A
12.00 – 13.00: Pauza de prânz
13.00 – 14.00: – Dr Mirel BANICA, IHR: Semne discrete ale secularizării in Romania; un inventar; Q&A
– Dr Cezar DASCALU, ICCV: Cum putem măsura secularizarea; Teoria lui K. Dobbelaere, un posibil model? Q&A
14.00 – 16.00: – Sesiune de prezentarea a intervențiilor participanților si discuții privind paradigma secularizării in Romania si impactul crizelor multiple asupra comportamentului religios
16.00 – 16.30: Concluzii si închiderea lucrărilor
Participarea este gratuită, dar condiționată de preînscriere până la data de 25.04.2023 orele 12AM ora României, în limita locurilor disponibile. Persoanele care doresc să participe sunt rugate să se înscrie folosind urmatorul link: formular de înscriere –>