Grupul românesc pentru
studiul valorilor sociale

[English version]

In acest site:

ISTORICUL SONDAJELOR VALORILOR

Iniţiativa realizării unei cercetări care să investigheze valorile împărtăşite de către populaţia diferitelor ţări europene, din perspectivă comparativă, a apărut în anul 1978, când a luat fiinţă Grupul de Studiu al Sistemelor de Valori Europene. Obiectivul iniţial a fost compararea sistemelor de valori la care aderă cei care locuiesc în statele Comunităţii Europene. Un alt obiectiv a fost analiza evoluţiei în timp a orientărilor valorice împărtăşite de către populaţia europeană. Instrumentul utilizat pentru investigarea valorilor a fost ancheta pe bază de chestionar, acesta incluzând un număr crescut de itemi referitori la atitudini şi comportamente, care să permită studierea valorilor. Pentru toate ţările care au participat la cercetare itemii incluşi în chestionare au fost similari, încercându-se să se realizeze o comparabilitate cât mai crescută între datele culese în ţări diferite. Valorile vizate de chestionar vizau orientarea populaţiei în sfere precum: religia, politica, munca, viaţa de familie, relaţiile sociale, relaţii sexuale, etc. O atenţie sporită a fost acordată valorilor religioase, unul dintre obiectivele declarate ale cercetării fiind compararea valorilor religioase între diferitele ţări europene, precum şi analiza longitudinală a evoluţiei acestora

Prima cercetare s-a desfăşurat în 1981 şi a inclus cele statele membre ale Comunităţii Europene la care s-au adăugat şi alte state vest-europene. Primul val (1981) a cuprins 12 ţări: Franţa, Marea Britanie, Germania de Vest, Italia, Spania, Olanda, Danemarca, Norvegia, Suedia, Irlanda şi Irlanda de Nord, Islanda. Numele generic sub care s-a desfăşurat şi se desfăşoară această cercetare este Studiul Valorilor Europene - European Values Study (EVS).

Un al doilea val de investigaţii a avut loc în 1990-1991 şi a cuprins un număr mult mai mare de ţări europene, la statele incluse în primul val adăugându-se statele Central şi Est europene. România a fost şi ea inclusă în acest val al investigaţiilor, cercetarea desfăşurându-se însă cu întârziere, abia în 1993. Obiectivele acestui al doilea val al cercetării au fost compararea valorilor la care aderă locuitorii diferitelor state europene şi realizarea de comparaţii în timp între datele culese în 1990 şi cele culese în 1981, cu scopul de a urmări evoluţia în timp a orientărilor valorice.

Cel de-al treilea val al cercetării s-a desfăşurat în 1999-2000 şi a inclus un număr de 33 de state europene, adică cea mai mare parte a ţărilor din Europa, cu excepţia Elveţiei, Norvegiei, a câtorva state din fosta Iugoslavie şi din fosta URSS. Obiectivele propuse şi în acest caz au fost aceleaşi, vizându-se comparaţia transversală, inter-culturală şi longitudinală, de această dată fiind disponibile date pentru o perioadă de timp de aproape 20 de ani.

În toate cele trei valuri în care s-a desfăşurat cercetarea, investigaţia a avut loc pe eşantioane care au inclus populaţia de peste 18 ani a ţărilor respective, eşantioanele fiind fie probabiliste, fie pe cote. În toate cele trei anchete, chestionarul a cuprins o serie de itemi comuni cu investigaţiile anterioare, care să permită comparaţiile longitudinale.

Pentru ancheta din 1999, chestionarele au cuprins o serie de itemi aplicaţi în mod obligatoriu în toate ţările participante (cei numerotaţi cu ‘v’ în chestionar), o serie de itemi opţionali (notaţi cu ‘o’), a căror introducere în chestionar a fost la latitudinea fiecărei echipe de cercetători în parte, însă şi-au menţinut caracterul comun, şi o serie de itemii specifici fiecărei ţări în parte, aplicaţi numai şi numai în ţara respectivă (simbolizaţi cu ‘s’ între variabilele din chestionar).

Chestionarul utilizat în cadrul EVS a fost aplicat şi în Statele Unite ale Americii şi Canada, sub coordonarea lui Ronald Inglehart, atât în 1981, cât şi în 1990. Tot Inglehart a iniţiat proiectul World Values Survey (Cercetarea Valorilor Lumii) în cadrul căruia s-a realizat aplicarea unei părţi semnificative a chestionarului EVS în ţări ne-europene, cum ar fi cazul celor din America de Sud sau din Asia. WVS a fost repetată în 1995 (1997 în România). In 1999-2001 EVS şi WVS au folosit în Europa acelaşi chestionar.

Primele date româneşti datează din 1993, România culegând atunci datele cu doi ani întârziere faţă de restul europenilor. Sondajul a fost realizat cu acel prilej de către Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, sub coordonarea lui Ioan Mărginean, Marian Preda asigurând cu acel prilej coordonarea reţelei de operatori de teren.

În valul WVS din 1995-1997, date fiind unele deficienţe de comunicare, România este practic nereprezentată. O echipă mixtă a Universităţii din Bucureşti şi ICCV, coordonată de Dumitru Sandu a beneficiat de un mic grant CNCSIS, colectând date în noiembrie 1997 date conform unui chestionar care s-a îndepărtat însă substanţial de chestionarul utilizat de WVS, baza de date nefiind niciodată integrată alături de cele culese în alte ţări. (Din echipă mai făceau parte Mălina Voicu, cea care a asigurat coordonarea efectivă a culegerii datelor şi care a participat la elaborarea chestionarului alături de Dumitru Sandu, Lucian Pop şi Mihai Surdu. Dintre autorii volumului de faţă, Paula Tufiş şi Bogdan Voicu au mai colaborat cu acest prilej în varii stagii ale culegerii datelor.)

În 1998, Centrul Independent de Studii Sociale condus de Pavel Câmpeanu, avea să colecteze date conform chestionarului WVS. Calitatea datelor respective este însă greu de controlat (Sandu, 2003: p. 42). În general, în acest volum, am preferat să nu utilizăm valul în cauză al WVS.

În noiembrie 1999, o echipă a ICCV, condusă de Cătălin Zamfir, Mălina Voicu şi Lucian Pop avea să coordoneze aplicarea valului 1999-2002 al EVS. Din echipă au mai făcut parte Bogdan Voicu, Paula Tufiş, Claudiu Tufiş, Cosmina Rughiniş, Ruxandra Noica, Elena Gheorghiu, Maria Igna şi Monica Şerban. O încercare eşuată de a realiza un volum în care să fie prezentate rezultatele avea să se concretizeze totuşi prin câteva articole apărute în numerele din 2001 şi 2002 ale revistei Sociologie Românească.

Dacă în 1991 şi 1995, dificultăţile financiare au făcut ca ancheta românească să se realizeze cu întârziere de doi ani, în 1999, s-a reuşit ca aplicarea să fie practic simultană cu ţările vest-europene, acelaşi lucru petrecându-se cu prilejul valurilor din 2005 şi 2008.

In 2005 a apărut prima ediţie a Atlas of European Values. Atlasul sintetizează într-o formă accesibilă publicului larg rezultatele valului 1999-2001 a EVS/WVS. Lucrarea contine 140 de pagini, 200 de hărţi şi grafice şi este imprimata în totalitate color. O selecţie a textelor, graficelor şi hărţilor este disponibila gratuit la www.atlasofeuropeanvalues.com.

În 2005-2006 are loc în întreaga lume un nou val al WVS axat pe cercetarea valorilor participării civice.

Echipa română (Mălina Voicu, Bogdan Voicu, Raluca Popescu, Paula Tufiş, Claudiu Tufiş, Mircea Comşa, Horaţiu Rusu), în parteneriat cu Fundaţia pentru o Societate Deschisă, a aplicat chestionarul în octombrie-noiembrie 2005. Un grant al CNCSIS (AT102/1996) a sustinut realizarea unui volum privind dinamica valorilor sociale în România între 1990 şi 2005.

Valul 2008-2009 al EVS este in curs de realizare si include toate cele 46 de ţări europene.

In perioada aprilie-iunie 2008 a avut loc colectarea datelor pentru România in cadrul valului 2008 al European Values Survey. Multumim celor 1489 de romani de diferite varste si etnii ce au raspuns operatorilor de teren trimisi in acest scop de catre ICCV si MMT (MetroMedia Transilvania). Activităţile de colectare şi de analiză a datelor beneficiază de suportul unui grant de cercetare destinat unui proiect mai larg (CNCSIS ID-56/2007).

Pentru contribuţia la curăţarea bazelor de date, le mulţumim si colegelor noastre mai tinere Andreea Constantin, Tamara Băleanu şi Ana Maria Sendruc.

Primele rezultate ale sondajului sunt difuzate public prin seria de newsletters a echipei.

ultima actualizare/last update: 15 decembrie 2009

contact: malina [at] iccv [dot] ro

The Research Institute for Quality of Life / Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii

Casa Academiei Romane, Calea 13 Septembrie 13, sector 5, Bucharest 050711, Romania

tel: (4021) 3182461, fax: (4021) 3182462, iccv [at] iccv [dot] ro