Noutati

ESA RN 35 “Sociology of Migration” – Midterm Conference 1-2 September 2016, Bucharest   Under the head "Facing a New "Age of Migration"? Methodological Challenges, Conceptual Questions,...
Vă invităm luni, ora 10, la Dezbaterea prilejuită de prezentarea domnului Petre Roman "Reforma post-comunistă: Eșec, succes sau ambele?". Se va desfășura la sala 2320, ICCV. ...
The first international conference of the Romanian Network for Migration Studies (RoMig) In the 5th and the 6th of September 2017, the Romanian Network for Migration Studies (RoMig - http://romig.ro...
NOU! Datele din anunț au fost actualizate. Vă rugăm consultați textul de mai jos!   ORGANIZARE ADMITERE DOCTORAT ANUL UNIVERSITAR 2017-2018   Înscrierile pentru admiterea la doctorat...
Echipa proiectului RemOSM „Remiterea osmozei. Schimbarea valorilor sociale în țara de origine datorită emigrării” (finanțat prin grantul UEFISCDI PN-III-P4-ID-PCE-2016-0245) scoate la concurs două...
Simpozionul national „Zilele Francisc I. Rainer” 2017 dedicat personalității Acad. Vladimir Trebici - 101 ani de la naștere Tema: Antropologie și demografie București, 27-29 aprilie 2017  ...
  În urmă cu câțiva ani, Adunarea Generală a ONU a decis ca 20 martie să fie un moment de sărbătoare. Sărbătorim Ziua Mondială a Fericirii. ICCV celebrează cu această ocazie,...
În urmă cu câțiva ani, Adunarea Generală a ONU a decis ca 20 martie să fie un moment de sărbătoare. Sărbătorim Ziua Mondială a Fericirii. ICCV celebrează cu această ocazie, propunând o...
În urmă cu câțiva ani, Adunarea Generală a ONU a decis ca 20 martie să fie un moment de sărbătoare. Sărbătorim Ziua Mondială a Fericirii. ICCV celebrează cu această ocazie, propunând o serie...

Utilizator

Efectele socioeconomice ale secetei şi fenomenelor asociate (aridizare, deşertificare) asupra comunităţilor umane din România (Partea a II-a)

Tip: 
Cărţi
Editura: 
Bucureşti: ICCV

Seceta reprezintă riscul ecologic cu cea mai mare stabilitate, care poate avea efecte pe termen lung, în special asupra populaţiei din mediul rural, dependentă de activitatea agricolă, ramură economică supusă permanent capriciilor vremii.
În România, până în urmă cu câteva decenii, seceta se producea cu o frecvenţă mai mare în anumite zone, respectiv sudul Moldovei, Dobrogea, sudul Munteniei şi Olteniei. Astăzi, schimbările climatice la nivel global, puse în legătură cu amplificarea
poluării, defrişările sau cu schimbările de peisaj, au determinat o amplificare a procesului de uscăciune. Ca urmare, unele zone cu secetă endemică tind să fie afectate de aridizare (adâncirea nivelului freatic) şi chiar de deşertificare (dispariţia covorului vegetal şi degradarea solului). Aceste fenomene naturale distructive, cu un efect direct, în special asupra resurselor de hrană şi de apă, pot altera calitatea vieţii populaţiei, generând crize financiare, la început la nivel de familie, de comunitate, apoi, prin extindere, la nivel naţional.
În ţara noastră, teritoriul cu risc ridicat de secetă, însoţită, în unele cazuri de aridizare şi de deşertificare, cuprinde suprafeţe mari din Câmpia Română, Dobrogea şi parţial în Câmpia de Vest. Aceste zone pot fi încadrate în categoria arealelor fragile, care se confruntă cu probleme economice, sociale şi de mediu, induse, în bună măsură şi de seceta excesivă şi prelungită. În anii extrem de secetoşi, uscăciunea poate cuprinde însă aproape tot teritoriul ţării noastre, aşa cum s-a întâmplat în anul 2003.
Toate aceste aspecte, care au fost tratate pe larg în prima parte a studiului, au fost completate cu o analiză în plan regional, optându-se pentru judeţul Dolj, considerat "polul secetei" din România.

Expertiza
Expertiza
Expertiza
Cele mai descarcate
materiale de pe site
Expertiza
Publicistica sociologica
romaneasca dupa 1944
Expertiza
Biblioteca sociologica
virtuala