Noutati

ESA RN 35 “Sociology of Migration” – Midterm Conference 1-2 September 2016, Bucharest   Under the head "Facing a New "Age of Migration"? Methodological Challenges, Conceptual Questions,...
Vă invităm luni, ora 10, la Dezbaterea prilejuită de prezentarea domnului Petre Roman "Reforma post-comunistă: Eșec, succes sau ambele?". Se va desfășura la sala 2320, ICCV. ...
The first international conference of the Romanian Network for Migration Studies (RoMig) In the 5th and the 6th of September 2017, the Romanian Network for Migration Studies (RoMig - http://romig.ro...
NOU! Datele din anunț au fost actualizate. Vă rugăm consultați textul de mai jos!   ORGANIZARE ADMITERE DOCTORAT ANUL UNIVERSITAR 2017-2018   Înscrierile pentru admiterea la doctorat...
Echipa proiectului RemOSM „Remiterea osmozei. Schimbarea valorilor sociale în țara de origine datorită emigrării” (finanțat prin grantul UEFISCDI PN-III-P4-ID-PCE-2016-0245) scoate la concurs două...
Simpozionul national „Zilele Francisc I. Rainer” 2017 dedicat personalității Acad. Vladimir Trebici - 101 ani de la naștere Tema: Antropologie și demografie București, 27-29 aprilie 2017  ...
  În urmă cu câțiva ani, Adunarea Generală a ONU a decis ca 20 martie să fie un moment de sărbătoare. Sărbătorim Ziua Mondială a Fericirii. ICCV celebrează cu această ocazie,...
În urmă cu câțiva ani, Adunarea Generală a ONU a decis ca 20 martie să fie un moment de sărbătoare. Sărbătorim Ziua Mondială a Fericirii. ICCV celebrează cu această ocazie, propunând o...
În urmă cu câțiva ani, Adunarea Generală a ONU a decis ca 20 martie să fie un moment de sărbătoare. Sărbătorim Ziua Mondială a Fericirii. ICCV celebrează cu această ocazie, propunând o serie...

Utilizator

Cât de fericiți sunt copiii din România?

 

În urmă cu câțiva ani, Adunarea Generală a ONU a decis ca 20 martie să fie un moment de sărbătoare. Sărbătorim Ziua Mondială a Fericirii. ICCV celebrează cu această ocazie, propunând o serie de postări despre fericire și bunăstare subiectivă. Vă propunem perspective diferite, semnate de cercetători ai Institutului.

Nu puteam încheia această serie de postări altfel decât cu o discuție despre bunăstarea copiilor. Este subiectul pe care îl abordează în continuare dr. Cosmina-Elena Pop .

 

 

Cât de fericiți sunt copiii din România?

 

Ca membri ai societății sau ca părinți, ne dorim să creștem copii fericiți. Totuși, cunoaștem destul de puțin despre nivelul de satisfacție sau de fericire, despre evaluările diferitelor domenii ale vieții copiilor, adică despre bunăstarea lor subiectivă. Studiile care vizează aceste aspecte sunt puține și la început de drum atât la noi în țară, cât și la nivel internațional.

Unul dintre liderii acestui domeniu, Ferran Casas (2014) arăta că cercetătorii au devenit interesați de a studia bunăstarea copiilor și adolescenților din propria lor perspectivă abia de câteva decenii. El sublinia că dacă dorim să studiem calitatea vieții copiilor și adolescenților, atunci trebuie să includem percepțiile, evaluările și aspirațiile acestora. „Cu alte cuvinte, nu trebuie să facem confuzie între bunăstarea copilului şi opinia adultului despre bunăstarea copilului. Ambele sunt importante, dar ele nu reprezintă acelaşi lucru, iar ele sunt componente ale unei realităţi sociale complexe pe care o denumim bunăstarea copilului” (F. Casas, 2011: 565).

Studiul “Children’s Worlds, the International Survey of Children’s Well-Being” (http://www.isciweb.org) reprezintă o primă încercare de a studia bunăstarea subiectivă a copiilor, în contextul activităților zilnice, la nivel internațional și dintr-o perspectivă comparativă. Prima rundă a cercetării s-a desfășurat în 2011-2012 în 14 țări, iar cea de-a doua rundă 2013-2014 în 15 țări. România a participat la acest studiul, cercetarea fiind coordonată de Sergiu Băltățescu de la Departamentul de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității din Oradea. În cadrul primei runde, România a participat cu un studiu pilot, iar în cea de-a doua rundă cercetarea s-a efectuat pe un eșantion reprezentativ la nivel național pentru populația de vârstă școlară pentru cele trei categorii de vârstă: 8 ani, 10 ani și 12 ani.

Evaluările și nivelul de satisfacție ale copiilor au acoperit câteva domenii importante ale vieții, referindu-se la propria persoană, familie, școală, relații sociale și zona în care locuiesc.

Copiii din România sunt caracterizați de un nivel de satisfacție ridicat în ceea ce privește toate domeniile vieții, inclusiv în ceea ce privește satisfacția față de viață în general și fericirea. Copiii, în general, au un nivel mai ridicat de bunăstarea subiectivă în comparație cu adulții, fapt denumit de specialiști „biasul de optimism” (Rees & Dinisman, 2015).

Concluziile raportului național pun în evidență câteva elemente. Nivelul cel mai ridicat de satisfacție se referă la propria persoană și la familie, iar cel mai scăzut la relațiilor sociale și zona în care locuiesc.

S. Băltățescu și C. Oșvaț (2015), arată că pentru cele mai multe măsuri ale bunăstării subiective, diferențele de gen sunt destul de mici. Fetele participă într-o mai mare măsură la activități cu familia și sunt mai mulțumite față de persoanele cu care locuiesc, dar și cu relațiile cu oamenii în general. Le place să meargă la școală și apreciază dimensiunile vieții școlare într-un mod mai pozitiv. Acasă citesc mai mult, ajută cu muncile din gospodărie și își fac temele într-o mai mare măsură. Băieții utilizează computerele și practică sport într-o mai mare măsură. Experimentează un nivel mai ridicat de „bullying” la școală.

Cele mai multe evaluări ale vieții copiilor tind să descrească o dată cu vârsta. Timpul petrecut împreună cu familia tinde să scadă și de asemenea, ei simt că sunt ascultați într-o mai mică măsură de părinți sau alți adulți. Și evaluările despre calitatea vieții legată de școală tinde să scadă o dată cu înaintarea în vârstă (idem).

Copiii din mediul rural au acces într-o mai mică măsură la computere, telefoane, internet. Ei se joacă într-o mai mică măsură la computere, se uită la televizor și practică sport mai puțin decât copiii din mediul urban. Copiii din rural sunt mai puțin satisfăcuți față de posibilitățile de joacă și de petrecere a timpului în zona în care locuiesc, dar evaluează într-un mod pozitiv aspectele legate de școală și spun că le place să meargă la școală mai mult decât cei din urban (Băltățescu și Oșvâț, 2015).

Nivelul bunăstării subiective a copiilor din România se situează la un nivel ridicat în contextul celorlalte țări participate la această cercetare. Numeroase rapoarte ale unor organizații internaționale se concentrează pe aspectele problematice în ceea ce privește viața copiilor din România (sărăcie, abandon familial, abandon școlar, violență în cadrul familiei etc). Sunt fațete diferite ale aceleiași realități. A studia viața copiilor noștri înseamnă să ne uităm atât la aspectele obiective, cât și la evaluări și aprecieri copiilor noștri.

 

Referințe

Casas, F. (2011), Subjective Social Indicators and Child and Adolescent Well-being, Child Indicators Research, 4, 555-575.

Rees, G., Dinisman, T. (2015), Comparing Children’s Experiences and Evaluations of Their Lives in 11 Different Countries, Child Indicators Research, 8, 5–31.

Băltățescu, S., Oșvăt, C. (2015), Children’s Worlds National Report Romania, http://www.isciweb.org/_Uploads/dbsAttachedFiles/Romania_NationalReport_Final.pdf

 

 

 

++++++++++++++++++++++++++++++++++++

Seria de postări dedicate Zilei Fericirii include și:

 

Expertiza
Expertiza
Expertiza
Cele mai descarcate
materiale de pe site
Expertiza
Publicistica sociologica
romaneasca dupa 1944
Expertiza
Biblioteca sociologica
virtuala