A apărut lucrarea „Paradigma calității vieții”

Coordonatori: Ioan Mărginean, Iuliana Precupețu

Autori: Mihai Dumitru, Ioan Mărginean, Flavius Mihalache, Adina Mihăilescu, Gabriela Neagu, Raluca Popescu, Iuliana Precupețu, Ana Maria Preoteasa, Mariana Stanciu, Ștefan Ștefănescu, Marian Vasile

Volumul de față este dedicat paradigmei calității vieții și este un efort de sinteză și integrare a informației existente la ora actuală în științele sociale cu privire la calitatea vieții, domeniu aflat în continuă expansiune din punct de vedere teoretic, metodologic și empiric. Demersul nostru și-a propus să detalieze coordonatele fundamentale ale paradigmei: stadiul său de dezvoltare, componentele și modalitățile de măsurare, contribuțiile românești la constituirea acestei arii de cercetare. Volumul se bazează pe o experiență extinsă de cercetare națională și internațională a autorilor săi. Lucrarea răspunde întrebării „cum se realizează cercetarea științifică a calității vieții?”. Cititorii ei pot fi studenți, cercetători, decidenți în politicile sociale, cei care activează în domenii cum sunt sociologia, medicina, economia, psihologia, ecologia, unde filozofia și mijloacele de cercetare a calității vieții au pătruns și au creat deja direcții de cercetare distincte.

Procesul de cercetare a calității vieții, prezentat și analizat în volumul de față, a fost exersat de-a lungul a două decenii de activitate la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, aflat sub egida Academiei Române. Autorii acestei lucrări au participat la cercetarea calității vieții fie de la începutul perioadei menționate, fie au intrat în echipă pe parcurs, dar cvasitotalitatea celor care lucrează sau au lucrat la un moment dat în Institut (în total peste 200 de cercetători și asistenți) au avut o anumită contribuție la realizarea studiilor de calitatea vieții. Avem în vedere, în primul rând, cercetarea cu reprezentativitate națională destinată realizării Diagnozei calității vieții, desfășurată până în prezent în 13 valuri anuale (1990– 1999, 2003, 2006 și 2010) și care va rămâne și în continuare o preocupare semnificativă.

Cercetările de calitatea vieții au o tradiție considerabilă în România, acest domeniu fiind unul dintre puținele pentru care s-au colectat date de cercetare în perioada comunistă. Meritul incontestabil aparține dlui Cătălin Zamfir, directorul ICCV, preocupat de cercetarea calității vieții¹ și înainte de 1989.

Acestei tradiții datorăm continuitatea abordării și a instrumentelor de cercetare (chestionarul de Diagnoză a calității vieții) atât de importante într-o cercetare care are ca scop studiul evoluției în timp a calității vieții populației. Prima cercetare cu această temă de după 1989 a fost deja demarată în primăvara anului 1990, imediat după înființarea Institutului de Cercetare a Calității Vieții, ținându-se cont de experiențele anterioare în domeniu în țară și pe plan mondial.

În decursul anilor, studiul a suferit anumite modificări, prin renunțarea la câțiva indicatori, care și-au pierdut relevanța pentru noile generații de populație, și introducerea altora, în acord cu noile realități sociale și experiențele de cercetare recente. În acest sens, au contribuit noutățile apărute în literatura științifică, experiența cercetătorilor în programe internaționale de cercetare în calitate de experți (pentru Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Muncă și de Viață, cu sediul la Dublin, Irlanda, începând cu anul 2002 și programul de cercetare Euromodul), dar mai ales observarea atentă a realităților românești și a schimbărilor apărute în calitatea vieții populației.

Rezultatele cercetărilor efectuate în cadrul programelor de cercetare naționale și internaționale au fost publicate în volume, rapoarte, articole în reviste și au fost comunicate la diverse manifestări științifice din țară și peste hotare.

Publicațiile de până acum ale echipei de cercetători au inclus teorii ale calității vieții, istoria abordărilor domeniului, rezultate ale cercetărilor pentru România pe parcursul ultimilor douăzeci de ani, abordări comparative ale calității vieții în perspectivă internațională, relaționarea cu alte perspective în știință (menționăm aici volumele Calitatea vieții în România, coordonatori Ioan Mărginean și Ana Bălașa, 2002, 2005; Calitatea vieții și dezvoltarea durabilă, coordonatori Ioan Mărginean și Iuliana Precupețu, 2008; precum și seria de studii din revista Calitatea Vieții, care apare începând cu anul 1990).

Dorim să aducem mulțumiri celor care într-un fel sau altul au fost implicați în desfășurarea cercetărilor de calitatea vieții de către Institutul nostru: cercetători, asistenți, colaboratori externi și, nu în ultimul rând, subiecților care ne-au răspuns la întrebări și ne-au împărtășit opiniile și percepțiile lor. Adresăm mulțumiri, de asemenea, oficialităților care ne-au acordat accesul la listele electorale în vederea selectării persoanelor în eșantioanele noastre de populație.

Coordonatorii

1 Menționăm lucrarea Zamfir, C. (coord.), Indicatori și surse de variație a calității vieții, București, Editura Academiei, 1984.

LUCRAREA POATE FI CONSULTATĂ AICI.