Nivel de aspiraţii

Nivelul de aspiraţii reprezintă nivelul performanţei viitoare pe care un individ şi-a propus să îl atingă. Conceptul a fost introdus de Tamara Dembo în 1931 şi a fost studiat mai ales în cadrul psihologiei, o contribuţie aparte având-o Kurt Lewin et al. (1944). Acest concept face explicită posibilitatea de a observa la ce nivel se situează obiectivul pe care şi l-a propus un individ în cadrul unei activităţi specifice (Lewin et al., 1944)

Cercetările realizate predominant în domeniul psihologiei sociale demonstrează că nivelul de aspiraţii are o mare importanţă în evaluarea performanţelor individului (Zander, Medow, 1963). O performanţă situată sub nivelul de aspiraţii va fi evaluată negativ de către individ, în timp ce una aflată peste nivelul de aspiraţii va fi evaluată pozitiv şi considerată un succes.

Între factorii care influenţează nivelul de aspiraţii un rol important îl joacă tocmai performanţa trecută a individului, adică experienţa trecută a succesului sau eşecului (Deutch, 1968). În timp ce succesul creşte nivelul de aspiraţii, eşecul ţine pe loc sau scade aspiraţiile individuale. Astfel că, arată Zander şi Medow (1963), cei care îşi evaluează performanţele trecute ca fiind slabe îşi vor stabili obiectivele astfel încât să nu le fie ameninţată stima de sine. Deci, intrarea în starea de sărăcie datorită anumitor circumstanţe, cum ar fi de exemplu şomajul, pensionarea sau destrămarea familiei, duce la scăderea nivelului de aspiraţii, individul stabilindu-şi standarde mai joase care nu îl ajută să iasă din situaţia în care se află. Însă ajustarea aspiraţiilor nu se face imediat, ci după o anumită perioadă de timp, de aceea sărăcie de lungă durată are un impact negativ mult mai puternic asupra nivelului de aspiraţie decât cea de scurtă durată.

Lazarsfeld şi alţii (1971 [1933]) identifică şomajul şi implicit constrângerile financiare generate de acesta ca fiind factori care influenţează nivelul de aspiraţii. Autorii arată că se creează un cerc vicios între reducerea oportunităţilor generată de şomaj şi scăderea nivelului de aspiraţii. Unii dintre cei aflaţi în şomaj prelungit intră într-o stare de apatie care nu le mai permite să îşi exploateze oportunităţile pe care le mai au, arată studiile efectuate de autori.

Cercetările efectuate de Zander şi Medow (193) asupra nivelului de aspiraţii al indivizilor şi al grupurilor indică un rol crescut al comparaţiei sociale în stabilirea nivelului de aspiraţii. Astfel, rezultatele celor cu care indivizii pot să se compare vor fi luate în considerare în stabilirea nivelului de aspiraţii. Autorii arată că dacă performanţele acestor persoane sunt superioare faţă de cele ale individului, acesta îşi va stabili un nivel de aspiraţii superior propriilor performanţe. Dacă performanţele celor care se face comparaţia sunt inferioare propriilor performanţe, persoana va avea tendinţa să şi scadă nivelul de aspiraţii.

În acest context un rol important îl joacă şi grupul de apartenenţă ale cărui standarde influenţează nivelul proiectat al performanţelor viitoare (Deutch, 1968). Dacă persoana face parte dintr-un grup cu performanţe economice scăzute, cum sunt anumite grupuri constituite din persoane aflate în sărăcie, atunci nivelul aspiraţiilor sale va fi modelat de cel al grupului şi se va situa la cote mai reduse decât al altor grupuri. Grupul de referinţă al persoanei şi standardele acestuia au o importanţă mare în stabilirea nivelului de aspiraţii. Dacă standardele acestuia vor fi joase, atunci şi performanţele pe care şi le propune individul vor fi mai reduse. Intrarea în sărăcie şi identificare cu grupul celor săraci are deci rolul de a reduce aspiraţiile individuale şi de a-i îngreuna şansele de ieşire din situaţia în care se află.

Vezi şi: grup de referinţă, deprivare relativă, sărăcie de lungă durată.

Bibliografie:

Deutch, Morton (1968) – „Field Theory”, în Sills, David (coord.) – International Encyclopedia of Social Science, Macmillan Company and Free Press.

Lazarsfeld, Paul, Jaohda, Marie, Zeisel, Hans (1971 [1933]) – „Marienthal: The Socigraphy of an Unemployed Community”, Aldine, Atherton, Chicago, New York.

Lewin, Kurt, Dembo, Tamara, Festinger, Leon, Sears, Pauline (1944) – „Level of Aspiration”, în Hunt, McV. (coord.) – Personality and the Behaviour Disorders, vol.1, New York.

Zender, Alvin, Medow, Herman (1963) – „Individual and Group Level of Aspiration”, în Human Relation, vol. 16, pag. 89 – 105.