Proiect de cercetare finanţat
de Comisia Europeana prin Al 5-lea Program-Cadru
Acţiune fundamentală: Îmbunătăţirea
bazei de cunoştinţe socio-economice
1. Rezumatul obiectivelor
ştiinţifice
Schimbarea de sistem din
ţările Central şi Est Europene constituie cea mai radicală schimbare
structurală produsă în secolul XX. O provocare distinctă pentru Uniunea Europeană
o reprezintă asistarea schimbărilor politice, sociale şi economice din ţările
foste comuniste. Proiectul de cercetare propus urmăreşte să identifice bazele
sociale şi culturale ale integrării naţiunilor din Europa Centrală şi de Est în
Uniunea Europeană.
Complexul proces de
transformare în direcţia democraţiei şi a economiei de piaţă constituie cadrul
pentru analiza “hărţii mentale” a cetăţenilor. În centrul analizei noastre se
află inter-relaţionarea valorilor politice, economice şi culturale precum şi
modul în care aceste valori modelează opiniile oamenilor despre UE. Un aspect
specific vizează relaţia dintre inegalitatea socială şi suportul pentru
democraţie în Europa Centrală şi de Est, la mai bine de 10 ani de la prăbuşirea
comunismului. Dificultăţile economice şi declinul statului socialist al
bunăstării pot cauza atitudini politice şi valori care să nu fie compatibile cu
valorile comunitare europene, constituindu-se în obstacole ale extinderii UE.
În mai toate ţările supuse
acestor transformări, vechiul contract social care urmărea realizarea unor
scopuri colective a fost abandonat şi înlocuit cu unul în care predomină
orientările de tip individualist.
Schimbările fundamentale în
relaţiile dintre stat, piaţă şi societate care pot fi observate în Europa
Centrală şi de Est ridică întrebarea: ce strategii individuale şi colective vor
fi adoptate de cetăţeni pentru a răspunde situaţiei nou create? Pentru a
evidenţia impactul pe care sistemul credinţelor oamenilor îl are asupra
proceselor politice, vom analiza inter-relaţionarea dintre atitudinile/valorile
economice, cele sociale şi cele politice. Analiza sistemelor de valori ale
oamenilor va îmbunătăţi înţelegerea strategiilor individuale de răspuns într-o
perioadă de incertitudini instituţionale şi schimbări societale.
Componenţa interdisciplinară a
echipei de cercetare, care include sociologi, psihologi, politologi,
statisticieni, va permite studierea din perspective diferite a sistemelor de
credinţe ale oamenilor. Design-ul complex al analizei va face posibilă
investigarea diversităţii de valori politice, economice şi culturale existente.
Principala bază de date este
cea rezultată în urma realizării unor sondaje de opinie în Europa Centrală şi
Estică, în cursul anului 2000. În fiecare din cele 11 ţări au fost realizate,
în medie, 11.500 de interviuri pe tema schimbărilor economice, sociale şi
politice din spaţiul central şi est european. Alte trei state, membre ale
Uniunii Europene, vor fi incluse în acest proiect. Aceasta va permite sesizarea
diferenţelor care pot exista între statele membre ale UE şi statele
post-comuniste în curs de aderare, în privinţa sistemelor de credinţe ale
oamenilor.
Proiectul include naţiuni
europene pentru care transformarea de regim de la unul autoritar la unul
democratic constituie o reuşită (Germania, Grecia şi Spania), naţiuni în care
procesul de tranziţie este avansat (Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia,
Estonia), în care tranziţia urmează un curs favorabil (Bulgaria, România,
Slovacia), precum şi state în care procesul de tranziţie se găseşte încă în
faza iniţială (Albania, Rusia).
Germania este un caz special,
deoarece în Vestul Germaniei transformarea într-o democraţie liberală
consolidată reprezintă o achiziţie, în vreme ce Estul Germaniei încă nu a
finalizat acest proces. Larg folosită expresie “die Mauer in den Kopfen” (zidul
din capetele oamenilor) arată că, în ciuda unificării instituţionale, încă se
poate vorbi de existenţa a două Germanii – din perspectiva “hărţilor mentale”.
Proiectul de cercetare este organizat sub forma unui design diferenţiat, care
permite compararea sistematică a diferenţelor dintre ţări.
Utilizarea metodelor elaborate
de analiză statistică univariată, bivariată şi multivariată va permite
analizarea diferentelor dintre sistemele de valori politice şi sociale, ca şi a
diferentelor regionale. Modul în care sistemele de valori sunt structurate
indică măsura în care opiniile cetăţenilor Europei Centrale şi de Est sunt
compatibile cu valorile comune aşteptate din partea membrilor Uniunii Europene.
Unul din aspectele politice vizează disponibilitatea de a transfera puterea
statelor-naţiune către Uniunea Europeana şi acceptarea respectării regulilor
stabilite de Uniunea Europeana.
Principalul obiectiv privind
diseminarea rezultatelor este să furnizeze factorilor de decizie o mai bună
înţelegere a culturii politice din Europa Centrală şi Estică.
Schimbările societale extrem
de rapide şi radicale pot fi considerate un cvasi-experiment în spaţiul ţărilor
post-comuniste. Pe termen lung, legitimarea noii structuri instituţionale va fi
decisivă pentru asigurarea unui anumit grad de stabilitate şi de consolidare a
noilor sisteme politice.
Intr-un anumit sens,
revizuirea instituţiilor europene va trebui să realizeze acelaşi lucru. In
cazul în care Uniunea Europeană se va dezvolta în direcţia constituirii unei
societăţi europene, suportul cetăţenilor este de asemenea necesar, nu numai
suportul guvernelor naţionale.
Experienţele soldate cu un
declin al bunăstării sociale şi cu dificultăţi economice majore pot furniza o
idee despre obstacolele cu care factorii de decizie se vor confrunta daca
reforma nu este însoţită de dezvoltare economică sau se realizează în
discordanţă cu atitudinile exprimate de majoritatea populaţiei.
In acest sens, rezultatele
cercetărilor noastre îşi pot dovedi utilitatea în pregătirea deciziilor
politice. Rezultatele cercetării vor fi disponibile pentru a fi consultate şi
cu ajutorul internetului.
2. Aspecte specifice privind
dimensiunea europeană
a) Problema centrala a
proiectului propus este înţelegerea schimbărilor structurale care au loc în
societăţile europene. Care sunt efectele culturii politice asupra procesului de
integrare europeana? Condiţiile de ordin cultural ale tarilor în tranziţie
permit urmarea mai multor cai care să conducă spre Uniunea Europeana? Exista
pericolul ca accesul tarilor post-comuniste să submineze fundamentele culturale
ale Uniunii Europene? Are UE posibilitatea de a consolida procesul
transformărilor politice din societăţile post-comuniste, ajutând şi la
constituirea unei economii de piaţă pe deplin funcţională?
b) Distribuţia tipurilor de
orientări către democraţie şi economia de piaţă sesizată în rândurile
publicului reprezintă cel de-al doilea aspect. Va reieşi oare ca o pondere
importanta o au cei care resping principiile democraţiei liberale şi economiei
de piaţă? Exista cumva o distanţare a cetăţenilor din Europa Estică şi Centrală
de acele principii care sunt parte a valorilor culturale ale Uniunii Europene?
c) Comparativ cu membri UE
precum Germania, Grecia şi Spania, ne aşteptăm să găsim o proporţie
considerabilă a celor care, în Europa central-estică, resping principiile
democraţiei liberale. Pentru dezvoltări ulterioare este important să cunoaştem
ce anume determină în principal orientări de acest tip. Cauza principală o
constituie nivelul scăzut de trai sau este vorba mai ales de un rezultat al
socializării în perioada regimului comunist? Vom descoperi o anumită nostalgie
fata de beneficiile oferite de regimul comunist sau avem de-a face cu o difuzie
a valorilor cauzată de exemplul UE? Doar dacă distribuţia de bunuri şi servicii
constituie factorul determinant al atitudinilor politice va exista o şansă
pentru factorii de decizie să schimbe atitudinile oamenilor. Daca atitudinile
politice sunt cauzate în principal prin socializare, va dura cel puţin o
generaţie pana când persoanele democrate vor deveni majoritare în Europa
Centrala şi de Est.
d) Analiza sistemelor de
credinţe ne va furniza o idee despre şansele elitei de a influenta atitudinile
oamenilor. Ce tip de relaţii exista intre: situaţia economica recenta, situaţia
sociala, structura sociala în schimbare, cultura politica ce se configurează,
atitudinile politice specifice ale cetăţenilor şi comportamentele politice?
Creşterea inegalităţilor sociale cauzează şi un suport politic scăzut pentru
noile democraţii? Doar daca relaţiile dintre aceste elemente sunt slabe va
putea elita să exercite o influenta importanta asupra maselor.
e) O chestiune relevanta
pentru domeniul politicilor publice este răspunsul la întrebarea dacă tiparul
acestor orientări ale cetăţenilor este compatibil cu calitatea de membru al UE
pentru tarile în tranziţie. Exista diferente regionale în privinţa culturii
politice? Care este efectul acestor diferenţieri în cultura politica asupra consolidării
democraţiei? O comparaţie între tarile membre UE şi tarile în tranziţie va arată
dacă există o bază culturală comună pentru cele 13 state incluse în studiu.
3. Integrarea în cel de-al
5-lea Program-Cadru al Uniunii Europene
În centrul proiectului propus
se afla analiza tipurilor de orientări politice ale populaţiei din ţările
Europei Centrale şi de Est. Aceste tipuri vor fi comparate cu cele găsite în rândurile
cetăţenilor din trei state membre ale Uniunii Europene (Germania, Grecia,
Spania). Atitudinile şi valorile cetăţenilor vor fi analizate din perspectiva implicaţiilor
lor asupra obiceiurilor şi comportamentelor individuale, ca şi din perspectiva interacţiunii
dintre strategiile individuale şi comportamentele colective.
Cercetarea oferă o mai bună cunoaştere
a practicilor rutiniere ale cetăţenilor din statele post-comuniste candidate la
integrarea în UE. Insa cultura politica este de asemenea strâns legata de
contextul sau obiectiv. Problemele complexe de ordin instituţional, social şi
economic determina tipurile de orientări politice ale unei societăţi precum şi
atitudinile membrilor acelei naţiuni. De aceea proiectul nostru este conceput
ca o abordare multidimensionala, integrând mai multe perspective internaţionale
şi interdisciplinare.
Proiectul propus răspunde mai
multor obiective ale celui de-al 5-lea program-cadru. Principalul obiectiv este
analizarea conexiunilor dintre strategiile individuale şi cele colective intr-o
comunitate în schimbare, având Europa Centrala şi de Est drept ilustrare
(obiectivul nr. 2). Mai mult, proiectul adresează problema lărgirii UE, aspecte
precum guvernarea, apartenenţa ca cetăţean şi dinamica integrării europene, ca
şi chestiuni vizând coeziunea sociala în Europa şi consecinţele pe care
inegalităţile le au în plan politic.
Interacţiunea dintre
inegalitate sociala, democratizare şi valori politice va furniza cunoştinţe
despre consecinţele inegalităţii sociale asupra atitudinilor (obiectivul nr.
4). Integrarea în UE a Europei Centrale şi de Est necesita date privind modul
în care oamenii inteleg egalitatea sociala. In comunism egalitatea era
inteleseasa ca egalitate a rezultatelor, nu a oportunitatilor. Daca aceast tip
de intelegere persista, atunci va fi o mare cerere de programe sociale
furnizate de stat (sau de catre UE). De vreme ce democratia nu este pe deplin
consolidata în partea estica a Europei, intreg ansamblul procesului de
democratizare este pus în pericol. Aceste abordari diferite ale inegalitatii
cauzeaza o lipsa în fluxul de informatii dintre est şi vest.
In plus, evaluarea
inegalitatii în conexiune cu tipurile de orientari politice va infatisa
consecintele pe care costurile sociale ale tranzitiei le va avea asupra
atitudinilor şi comportamentelor fata de minoritati şi imigranti.
Ceea ce dorim să explicam este
suportul difuz care exista pentru democratie (problematica legitimarii).
Analiza factorilor determinanti ai suportului difuz constituie contributii la
imbunatatirea cunostintelor socio-economice, care pot sprijini identificarea
problemelor-cheie ale viitoarei integrari intr-o Europa extinsa (obiectivul
nr.6). Relatia dintre legitimare şi functionarea efectiva a regimului
democratic este relevanta pentru a evalua durabilitatea şi stabilitatea noilor
democratii din Europa central-estica.
In fine, cercetarea este
strans relationata cu provocarile lansate de largirea Uniunii Europene
(obiectivul nr. 7). Unul din aspecte este cel al opiniilor pe care cetatenii
statelor post-comuniste le au fata de aderarea la UE. Dupa o faza initiala de
euforie, scepticismul tinde să devina starea de spirit a majoritatii.
Chestiunea este de maxima importanta, mai ales ca aceste atitudini sunt strans
legate de problemele economice şi de declinul statului socialist al bunastarii,
experimentate acum în Centrul şi Estul Europei.
Pe langa acestea, o analiza a
culturii politice ofera informatii empirice despre caracteristicile nationale,
care pot spune ceva despre coerenta bazei culturale a statelor membre ale UE şi
tarile candidate. Dificultatile de ordin cultural ale largirii UE vor fi
probabil cele care urmeaza să intre în centrul atentiei.
Proiectul va reuni o serie de
cercetatori europeni din domeniul stiintelor sociale, specializati în cercetare
empirica cantitativa, teorii ale transformarii şi cerectarea opiniei publice.
Cunostintele lor în aceste domenii şi expertiza în problemele tarilor pe care
le reprezinta ne dau incredere în posibilitatea de a solutiona problema
impactului la nivel macro al culturii politice asupra procesului de
democratizare.
Incepand din 1999, mare parte
din partenerii consortiului lucreaza impreuna la un proiect de modernizare,
democratizare şi inegalitate sociala în Europa Centrala şi de Est.
Urmam ideea de a stabili o
retea permanenta de cercetatori în domeniul analizarii hartilor mentale şi
sistemelor de valori.
O astfel de cooperare pare să
fie singura cale efectiva de depasire a analizelor superficiale, ad-hoc, ale
schimbarilor societale. Pe termen lung, cooperarea ar trebui să conduca la constituirea
unei baze teoretice şi metodologice care să fie suficienta pentru analizarea
schimbarilor societale din Europa.
Rezultatele vor fi utile nu
numai comunitatii stiintifice, ci va furniza fapte şi cifre pentru dezbaterile
factorilor de decizie şi publicului. O serie de sesiuni de lucru şi comunicari
stiintifice constituie instrumente de conectare a analizei stiintifice cu
procesul de elaborare a politicilor publice.
Rezultatele aparute în urma
analizarii datelor vor fi facute disponibile centrelor de documentare ale
Uniunii Europene, în forma unor rapoarte, materiale documentare, publicatii
specifice şi comunicari. Cai aditionale de diseminare a rezultatelor sunt:
pagini web multilingvistice, distribuirea informatiei prin e-mail şi prin liste
de discutii pe internet.
In maniera conventionala, va
fi realizata şi integrarea consortiului în discutiile comunitatilor stiintifice
nationale şi în celelalte dezbateri publice, cu scopul de a face rezulatele cat
mai bine cunoscute. Mai mult, trei sesiuni de lucru şi un simpozion sunt
planificate să se desfasoare.
