Dezechilibre în consumul populaţiei României din ultimul deceniu
Colectiv de cercetare:
Stanciu Mariana -
coordonator, cercetător ştiinţific pr. I
Mihăilescu Adina - cercetător
ştiinţific pr.
III
Tudor Cristina - asistent
de
cercetare
Mihnea Preotesi - asistent de cercetare
Obiectiv pentru anul 2003: Impactul social diferenţiat al creşterii costurilor utilităţilor publice asupra consumului populaţiei
Termeni de referinţă: Impact social diferenţiat, consum de utilităţi publice, costuri, inflaţie.
Obiective ale cercetării:
1. Analiza evoluţiei
costurilor utilităţilor publice (apă, gaze naturale şi alţi combustibili,
cheltuieli cu întreţinerea locuinţelor la bloc) şi a tendinţelor de debranşare
a populaţiei de la reţelele publice de distribuţie.
2. Efecte la nivel individual
(asupra gospodăriilor) şi comunitar - localităţi debranşate de la reţeaua de
termoficare, gaze, apa, etc. Analiza cauzelor care au determinat aceste
situaţii. O analiză a adecvării cadrului metodologic de producere a datelor privind
structura consumului populaţiei. Propuneri de îmbunătăţire a metodelor de
cercetare a structurii consumului şi testarea acestor metode propuse, într-o
cercetare de teren cu caracter exploratoriu.
3. Observarea principalelor
tendinţe înregistrate în dinamica structurilor de consum în ultimul
deceniu.
4. Analiza impactului pe care
creşterea costului utilităţilor publice l-a avut asupra structurilor şi
volumului consumului populaţiei. Identificarea unor factori colaterali care au
influenţat structurile de consum.
5. Realizarea în limita datelor disponibile, a unor comparaţii internaţionale.
Originalitate şi utilitate:
În ultimii ani, România s-a
confruntat cu un fenomen economic ce pare să fi scăpat de sub control:
creşterea disproporţionată în raport cu alte costuri economice, a costurilor
utilităţilor publice.
Acest fapt a determinat
alterarea structurilor de consum în mod direct dar şi prin intermediul
mecanismului general al preţurilor bunurilor de consum.
Ipoteza noastră este aceea că
aceste costuri au la bază o serie de politici economice nerealiste.
Creşterea exagerată a acestor cheltuieli a determinat populaţia care deţine
locuinţe la bloc la efectuarea unor cheltuieli suplimentare pentru debranşarea
de la reţelele de utilităţi publice, pentru montarea unor microcentrale de
apartament, pentru contorizarea individuală a consumurilor. Toate acestea
presupun cheltuieli extrem de mari pentru bugetele gospodăriilor româneşti,
cheltuieli pe care nu toate gospodăriile pot să le suporte. Gospodăriile
care se vor găsi în această din urmă situaţie şi deci vor rămâne conectate în
continuare la reţelele publice, tocmai pentru că sunt mai sărace, vor fi
obligate să susţină financiar în continuare, o cotă tot mai ridicată a
ineficienţei întreprinderilor furnizoare de utilităţi publice.
Lucrarea noastră se va constitui într-un semnal menit să atragă atenţia opiniei publice şi politicienilor asupra acestui fenomen care produce grave dezechilibre în cadrul structurilor consumului de bunuri şi servicii al populaţiei.
Termen de finalizare: 30 noiembrie 2003.
Forma de valorificare: Publicarea raportului de cercetare prin CIDE şi a unui articol în Revista Calitatea Vieţii.
