Colectiv:
Laureana Urse – cercetător
ştiinţific principal I, coordonator
Adriana Romaş - asistent de cercetare
Finalizare: decembrie 2003
Rapoarte:
Laureana Urse - Clase sociale şi stiluri de viaţă în România (I), Raport de cercetare, ICCV, 2003
Descriere:
Este continuarea temei "Structură socială şi stiluri de viaţă" programată pentru anii 2002 - 2003.
I. Lucrarea pe anul 2003 va
cuprinde două mari probleme:
1. Identificarea straturilor
sociale care sunt expresia spiritului capitalist în contextul societăţii
româneşti şi care vor contribui la dezvoltarea capitalismului în România; rolul
lor în formarea şi dezvoltarea capitalismului românesc; factori de stimulare şi
de frânare a dezvoltării lor; tendinţe previzibile în evoluţiile viitoare.
2. Stilurile de viaţă ale unora dintre aceste straturi.
II. Importanţa şi necesitatea
lucrării.
Principala componentă a
sistemului social ce va fi luată în considerare o reprezintă clasele sociale.
Necesitatea studierii acestora
rezultă din următoarele considerente: structura de clasă este expresia unui
anumit tip de dezvoltare economică; ea conţine interese (şi uneori conflicte)
ce dau sistemului social o stare de echilibru sau de dezechilibru care
influenţează până la nivelul vieţii oamenilor şi care interesează în mod
deosebit pe cei ce guvernează (interesaţi inclusiv în stabilitatea socială).
Stilurile de viaţă ajută la
studierea şi înţelegerea societăţii până la nivelul unor segmente de populaţie
cu implicaţii şi sugestii pentru politicile sociale. Pentru unii autori clasele
sociale sunt exprimate prin stiluri de viaţă, averea, educaţia şi ocupaţia
fiind insuficiente pentru identificarea claselor. Stilurile de viaţă permit
explicarea evoluţiei unei societăţi şi analize comparative cu alte tipuri de
societăţi. Stilurile de viaţă implică o dimensiune valorică care exprimă tipul
de modernitate al societăţii respective, locul specificului naţional şi relaţia
cu ceea ce unii cercetătorii numesc "Stilul de viaţă la nivel
global". Stilul de viaţă dă în final o anumită calitate a vieţii, este una
din sursele acesteia.
Toate aceste probleme trebuie analizate pentru România în vederea identificării claselor sociale şi a caracteristicilor acestora pentru a ajuta la analiza calităţii vieţii, pentru a identifica în ce măsură societatea românească permite stiluri de viaţă cât mai diferite, pentru a analiza starea de echilibru a sistemului social.
III. Pe plan internaţional problematica
structurii de clasă şi implicit a stilurilor de viaţă este abordată diferit în
funcţie de tipurile de societăţi:
a. societăţi dezvoltate,
avansate cum sunt cele din Europa Occidentală şi din America de Nord.
b. societăţi mari puţin
dezvoltate şi cu o prezenţă mai mare a tradiţionalului.
c. societăţile din fostele
ţări socialiste, care se află în faza de tranziţie la capitalism.
Mai ales în cadrul primelor
tipuri de societăţi cercetătorii pun problema destrămării claselor sociale sau
a unei noi structuri de clasă caracteristică stadiului lor de dezvoltare.
Pentru toate tipurile de
societate, în funcţie de gradul ei de deschidere şi în corelaţie cu nivelul şi
tipul de dezvoltare, se pune problema influenţei globalizării asupra structurii
de clasă, relaţia claselor sociale cu naţionalul şi cu globalizarea.
În fostele ţări socialiste
sunt analizate mai ales următoarele probleme: destructurarea vechilor clase
sociale şi implicaţiile acestui fenomen; modele de restructurare de clasă
corelate cu tipul de evoluţie a societăţii în perioada postcomunistă; interesează
în mod deosebit formarea clasei capitaliştilor pentru că tranziţia de la
socialism la capitalism este fundamental diferită de tranziţia clasică la
capitalism din ţările Europei Occidentale; de aici şi întrebările pe care şi le
pun cercetătorii: Cum este posibilă tranziţia la capitalism în absenţa unei
prealabile acumulări de capital privat? Este posibil capitalism fără
capitalişti? Există capitalişti fără capitalism? etc.
Pentru ţările din Europa
Centrală există cercetări ample privitoare la problemele de mai sus. În unele
din aceste cercetări (traduse în limba române şi publicate) se fac şi referiri
la România dar trimiterile sunt sumare, uneori ipotetice şi de multe ori
discutabile.
Şi acest fapt determină
realizarea unei lucrări care să analizeze în ansamblu şi pe larg problematica
restructurării de clasă în perioada postcomunistă, în mod special formarea
clasei/claselor capitaliste precum şi tipul de capitalism ce se prefigurează în
România. Demersurile pentru aderarea la Uniunea Europeană ca şi aderarea
propriu-zisă nu vor sterge anumite particularităţi ale României din prezent,
cel puţin în prima etapă de după aderare.
În România nu lipsesc cu
desăvârşire cercetări care să facă trimitere la noua structură de clasă,
stilurile de viaţă şi implicaţii, dar lipseşte o analiză explicită, de ansamblu
a problematicii structurii de clasă în formare, în corelaţie cu stilurile de
viaţă şi calitatea vieţii.
Lucrarea pe care am realizat-o parţial în anul 2002 şi care urmează să fie continuată în 2003 îşi propune să realizeze o astfel de analiză, să umple un anumit gol.
IV. Originalitatea şi
utilitatea lucrării.
În peisajul cercetării
ştiinţifice româneşti, analizând ansamblul noii structuri sociale şi în mod
deosebit restructurarea de clasă, clasele în formare, poziţionarea noilor
clase, funcţiilor, rolul lor în edificarea capitalismului românesc, cercetarea
de faţă, şi utilă cel puţin pentru:
- studenţii din domeniul
socio-economic
- analiştii ai realităţii
româneşti, unii dintre ei implicaţi direct în întocmirea programelor de
dezvoltare a ţării.
Lucrarea are în primul rând un rol de diagnosticare a stării societăţii româneşti din perspectiva acestei tematici; iar măsura în care analiza va identifica probleme şi aspecte utile intervenţiei sociale acestea vor fi evidenţiate; de altfel o diagnoză conţine în sine şi sugestii pentru o intervenţie socială.
V. Forma de valorificare:
- articole în reviste de
specialitate
- publicare prin CIDE - INCE
